top of page

Dinți mai puternici fără nicio pastilă la Arta Clinique

Poza scriitorului: Dr Meroiu Alexandru
Dr Meroiu Alexandru
10 nov.
5 min de citit

By Dr. Meroiu Alexandru, medic stomatolog, Arta Clinique București



Bea un suc de portocale, apoi trece limba peste dinții din față. Senzația aceea aspră, ca de hârtie fină, nu e imaginația ta. E smalțul care tocmai a pierdut minerale.


    Smalțul dentar nu se regenerează, dar se remineralizează zilnic. Dinți mai puternici înseamnă să câștigi mai des decât pierzi în acest schimb: pastă de dinți cu fluor de două ori pe zi, zahăr și acizi doar la mese, salivă suficientă și control stomatologic adaptat riscului tău.



Ce înseamnă să ai dinții mai puternici?


    Pacienții îmi cer des „ceva care să întărească dinții”. Nu există o vitamină pentru smalț. Și asta e vestea bună: întărirea dinților ține de ce faci zilnic, nu de o pastilă.


    Smalțul dentar e cel mai dur țesut din corp, dar nu are celule. O analiză publicată în F1000Research o spune direct: odată format, smalțul nu poate fi reparat biologic. Poți însă opri pierderea la stadiul microscopic, înainte să devină gaură. Genetica contează, dar rareori decide singură. Văd des „dinți slabi din familie” care, de fapt, primesc o gustare dulce la fiecare oră.



Smalțul dentar se poate reface?


Pahar înalt cu suc portocaliu, felie de lămâie și pai alb, pe masă de lemn într-un bar întunecat.

   Parțial, și doar la suprafață. După fiecare masă, acizii scot minerale din smalț (demineralizare), iar saliva și fluorul le pun înapoi (remineralizare). E un cont bancar cu retrageri și depuneri zilnice.


Sub un pH de aproximativ 5,5, smalțul începe să se dizolve. Medicii stomatologi citați de Adevărul explică mecanismul: acidul citric se leagă de mineralele smalțului și le desprinde. Remineralizarea smalțului repară petele albe incipiente, nu un dinte deja erodat.



Pasta de dinți cu fluor: Aliatul smalțului!


Periuță de dinți albă cu peri albaștri și verzi, acoperită cu pastă de dinți spumoasă, pe fundal alb.

    Fluorul intră în cristalele smalțului și le transformă în fluorapatită, un mineral mai rezistent la acid. O sinteză Cochrane, rezumată de Today's RDH, arată că pasta cu fluor reduce cariile noi cu aproximativ 24% față de una fără fluor. Concentrația contează:


Ce scrie pe tub?

Ce spun datele?

Pentru cine?

Sub 550 ppm fluor

Efect similar cu pasta fără fluor

Nu protejează real

1.000 până la 1.250 ppm

Protecție dovedită

Copii mici, la recomandarea medicului

1.450 până la 1.500 ppm

Mai eficientă decât 1.000 ppm la copii și adolescenți

Adolescenți și adulți

Peste 1.500 ppm

Fără beneficiu suplimentar la copii

Doar la recomandarea medicului


Greșeala vine după periaj: scuipă spuma și nu clăti! Fluorul rămas pe dinți lucrează în continuare, iar un pahar cu apă îl trimite în chiuvetă.



Alimente consumate și efectele asupra dinților


Vitrine cu multe roți de brânză galbenă, etichetate în germană, aranjate la tejghea, într-o atmosferă caldă de magazin.

    Calciul și vitamina D contează, dar rar sunt problema. Problema e ceasul. Ghidul britanic Delivering Better Oral Health explică: pH-ul plăcii scade în primul minut după zahăr, iar saliva are nevoie de 20 până la 40 de minute să-l readucă la normal. Cinci cafele îndulcite, sorbite peste zi, înseamnă cinci “atacuri” acide.


Obicei

Efect asupra smalțului

Varianta mai bună

Suc sau cafea dulce sorbite ore în șir

Atac acid prelungit

La masă, într-o singură tură

Citrice și băuturi acidulate între mese

Eroziune

Doar la mese, apoi apă

Gustări dulci dese

Demineralizare repetată

Desertul la finalul mesei

Brânză sau lapte la final de masă

Neutralizează acidul

De păstrat

Gumă fără zahăr după masă

Stimulează saliva

De păstrat



Saliva…zidul pe care nu îl vezi


Saliva e cel mai subestimat produs de îngrijire dentară, și e gratuit. Neutralizează acizii și duce calciu, fosfat și fluor înapoi spre smalț.


    Noaptea, producția de salivă scade mult. De aceea, o gustare dulce după periajul de seară e cel mai scump obicei din gură. Gura uscată (respirație pe gură, medicamente, fumat, prea puțină apă) e un factor de risc pentru carii, nu doar un disconfort.



Igiena care întărește dinții, nu care îi tocește


 

    Periaj de două ori pe zi, câte două minute, cu periuță moale. Presiunea mare tocește smalțul și retrage gingia, iar pentru cei care „freacă” din reflex, o periuță electrică e adesea mai blândă. Plus ața dentară: cariile dintre dinți încep unde periuța nu ajunge.


    Cât aștepți după consumul unui aliment acid? Oral Health Foundation spune o oră, farmaciștii Catena 30 de minute. Noi simplificăm: doar clătește cu apă, periază-te mai târziu.



5 obiceiuri care grăbesc eroziunea dentară


Primul e sorbitul lent: aceeași băutură acidă face mai mult rău întinsă pe o după-amiază decât băută în zece minute. Al doilea e plimbatul băuturii prin gură. Consensul IAPD privind eroziunea, tradus în română, recomandă explicit evitarea clătirii gurii cu băuturi acide.


    Al treilea e scrâșnitul, care tocește mecanic ce acidul a înmuiat chimic. Am arătat într-un caz clinic de dinți tociți unde poate ajunge. Al patrulea, dinții folosiți ca unealtă (capace, gheață ronțăită). Al cincilea, fumatul, care usucă gura.



Semnele că smalțul dentar cedează


 Smalțul nu doare când cedează. Semnalele sunt discrete:


  • Sensibilitate scurtă la rece, dulce sau acru.

  • Pete albe, mate, cretoase, mai ales lângă gingie.

  • Margini translucide sau ciobite la dinții din față.

  • Dinți mai galbeni, cu dentina vizibilă prin smalț.

  • Mici „cupe” pe suprafețele de mestecat.


    Sensibilitatea se tratează în cabinet, cu agenți desensibilizanți: 75 lei la Arta Clinique (tarif Arta)



Controlul stomatologic: Ce poate face dentistul pentru tine?


Prim-plan cu un stomatolog examinând dinții unui pacient, cu instrumente metalice și mănuși albe, într-un cabinet clinic.

Dentistul vede pete albe incipiente, carii între dinți pe radiografie, uzură care avansează. La igienizarea profesională (Healthy White, 365 lei, tarif Arta) scoatem tartrul pe care periajul nu îl mai scoate.


    Cât de des? Revizuirea Cochrane din 2020, rezumată de Dental Elf, a găsit diferențe practic nule, la adulți, între controlul la șase luni și cel stabilit după risc. Pentru cei cu eroziune, bruxism sau gură uscată, intervalul e mai scurt. La prima vizită stabilim exact acest risc.



Dinți mai puternici, din obiceiuri mici


    Nu există o pastilă pentru tratarea smalțului dentar. Există ritm: fluor de două ori pe zi, acizi adunați la mese și un medic care vede devreme ce tu vezi târziu. Începe din seara asta: periaj, scuipat fără clătit, nimic dulce până dimineață!







Întrebări frecvente 


Pasta cu hidroxiapatită poate înlocui pasta cu fluor?


    Datele sunt promițătoare, dar puține. Un studiu randomizat publicat în Scientific Reports a urmărit copii 336 de zile: carii noi la 72,7% cu hidroxiapatită și la 74,2% cu fluor, deci rezultate echivalente. O opțiune pentru cine evită fluorul, discutată cu medicul.



Apa de la robinet din București conține fluor?


    Puțin. Conform Bioclinica, apa potabilă din România are, în medie, între 0,14 și 0,70 ppm fluor, iar riscul de fluoroză la copii apare peste 1,5 mg/l. Pasta rămâne sursa principală.



Ce este fluorizarea profesională?


    Medicul aplică un lac cu concentrație mare de fluor. Conform sintezei Cochrane comentate în American Family Physician, lacul aplicat de două până la patru ori pe an a redus cariile cu 43% la dinții permanenți și cu 37% la cei temporari.



Sigilarea ajută copiii să aibă dinți mai puternici?


    Da, pe molari. Sigilarea închide șanțurile adânci de pe suprafața de mestecat, unde se adună bacteriile. Revizuirea Cochrane prezentată de Healthy People 2030 arată că sigilanții pe bază de rășină previn cariile până la patru ani, la copiii de 5 până la 10 ani. Igienizarea pentru copii, Clean & Teen, costă 310 lei (tarif Arta Clinique).











 
 
 

Comentarii


bottom of page