Strungăreața: farmec de păstrat sau semn de tratat?
By Dr. Meroiu Alexandru, medic stomatolog, Arta Clinique București
Două zile. Atât i-a luat unui elastic de câțiva lei să închidă strungăreața unui băiat de 8 ani. Părinții au fost încântați, apoi elasticul a „dispărut”. Nu se rupsese. Alunecase sub gingie, iar cazul publicat de Asociația Americană a Ortodonților s-a încheiat cu peste 75% din osul de susținere pierdut și cu doi dinți din față care nu au mai putut fi salvați. Tutorialele cu elastice circulă și acum, așa cum arătam și în verdictul despre smile-maxxing.
Strungăreața (diastema) este un spațiu între doi dinți, cel mai des între incisivii centrali de sus. La copii este, de cele mai multe ori, o etapă normală, care se închide singură. La adulți poate fi doar o trăsătură de caracter sau semnalul unei cauze care merită tratată. Decide cauza, abia apoi milimetrii.
Diastema: ce este o strungăreață?
Diastema este orice spațiu mai mare de jumătate de milimetru între doi dinți vecini, potrivit sintezei Spear Education despre diastema mediană. Popular îi spunem strungăreață când apare între cei doi incisivi centrali superiori, adică exact în centrul zâmbetului, acolo unde privirea ajunge prima.
Clinic, o împărțim după lățime, pentru că lățimea schimbă planul. Până la 1 mm vorbim de o diastemă simplă, rezolvabilă de obicei direct, cu compozit. Între 1 și 3 mm, de una intermediară, unde intră în discuție compozitul sau fațetele. Peste 3 mm, de una complexă: de regulă ortodonție, uneori urmată de o finisare estetică. Ca la pantofi, o jumătate de număr se rezolvă cu un branț. Trei numere cer altă pereche.
De unde apare strungăreața? Rareori dintr-un singur motiv
Cea mai frecventă explicație e și cea mai banală: dinții sunt puțin prea mici pentru arcada care îi găzduiește. Revizuirea publicată în Pediatric Dentistry de Huang și Creath descrie strungăreața ca pe o problemă multifactorială: creșterea normală, ereditatea, obiceiuri precum suptul degetului sau împingerea limbii, dinți laterali lipsă ori în formă de țăruș, dinți supranumerari între incisivi. Frenul labial apare și el pe listă, dar cu un rol mai mic decât se crede (îi dedicăm întrebările de la final).
La adulți se adaugă o cauză pe care puțini o leagă de zâmbet: boala parodontală. Când osul de susținere se pierde, dinții din față migrează și se răsfiră. Echipa medicală MedLife trece și ea, printre cauze, bolile gingivale avansate și deplasarea dinților.
În cabinet, prima mea întrebare nu e „cât de mare e?”, ci „de când e acolo?”. Apoi măsurăm. În analiza digitală a zâmbetului comparăm dinții de sus cu cei de jos (raportul Bolton). Cifra ne spune dacă, după închidere, dinții vor arăta proporționați sau prea înguști.
Strungăreața la copii vs adulți: aceeași, dar nu la fel
La 6 ani, strungăreața e aproape regula: Spear citează o prevalență de 98% la această vârstă și de doar 7% la 18 ani. Între 8 și 11 ani apare și faza pe care ortodonții o numesc, cu umor, „etapa rățuștei urâte”: incisivii centrali par răsfirați în evantai, pentru că rădăcinile lor sunt împinse de dinții laterali și de caninii încă neerupți.
Criteriu | Strungăreața la copii | Strungăreața la adulți |
Cât de frecventă | Aproape regula la 6 ani | Mult mai rară |
Cauza tipică | Creșterea, dinți încă neerupți | Dinți mici sau lipsă, gingii, obiceiuri |
Ce înseamnă | De obicei o etapă | O trăsătură stabilă sau un semnal |
Primul pas | Monitorizare până erup caninii | Diagnostic, apoi plan |
*Pentru cei mici, discuția începe la ortodonție, cu monitorizare atentă, nu cu un tratament grăbit.
Poate dispărea strungăreața de la sine?
La copii, de multe ori, da. Huang și Creath notează că diastemele de până la 2 mm se închid singure, în lipsa unei mușcături adânci, iar intervenția se amână, în general, până după erupția caninilor (în jurul vârstei de 11 sau 12 ani). Peste 2 mm, șansele scad și merită o evaluare ortodontică.
La adulți, nu. Și aici vine partea contraintuitivă: o strungăreață care apare sau se lărgește după 30 de ani nu e o trăsătură, e un simptom. Cel mai des, al gingiilor, motiv pentru care începem cu o evaluare de parodontologie.
Și nu tot ce e mic trebuie închis. Într-un studiu publicat în Clinical, Cosmetic and Investigational Dentistry, ortodonți, stomatologi și persoane din afara domeniului au evaluat zâmbete cu diasteme de mărimi diferite. Cele de 3 și 4 mm au fost considerate semnificativ mai puțin atractive decât cea de 1 mm, fără diferențe între specialiști și nespecialiști. Un milimetru, cu alte cuvinte, ține mai degrabă de personalitate.
Când este necesar tratamentul pentru strungăreață?
Tratamentul nu se decide în oglindă, ci după un consult. Acestea sunt situațiile în care îți recomandăm să nu mai amâni:
spațiul a apărut recent sau se mărește de la o lună la alta
la copil, spațiul depășește 2 mm, iar caninii au erupt deja
gingia dintre incisivi sângerează sau se retrage
unul dintre dinții laterali lipsește ori e mult mai mic
strungăreața te face să îți ascunzi zâmbetul
Ultimul punct cântărește cât primele patru. Estetica este o indicație legitimă, cu condiția să tratăm cauza, nu doar golul.
Închiderea strungăreței: patru variante și tarife Arta
Planificarea începe pe model și pe ecran, nu direct pe dinte!
Alegerea depinde de lățime, de forma dinților și de ce vrei să păstrezi din zâmbetul tău. Înainte de orice, simulăm rezultatul prin Digital Smile Design, ca să vezi strungăreața închisă înainte să atingem vreun dinte.
Variantă | Când se potrivește | Tarif Arta Clinique |
Compozit (bonding) | Spații mici, dinți sănătoși | 620 lei/dinte |
Fațete ceramice Emax | Spații medii, formă sau culoare de corectat | 2.000 lei/dinte |
Aparat dentar fix | Spații mari sau multiple, mușcătură | între 3.105 și 4.270 lei/arcadă |
Ortodonție plus estetică | Spații mari și dinți mici | plan individual |
Toate cifrele sunt tarife Arta Clinique, publicate pe pagina de tarife; la aparat, diferența ține de material (metalic, ceramic sau safir). Compozitul are un istoric solid: un studiu clinic din Journal of Esthetic and Restorative Dentistry, pe 216 restaurări, a raportat o supraviețuire de 90,3% la 4 ani. Pentru variantele ceramice, detaliile sunt pe pagina de fațete dentare.
Partea pe care puțini o spun: strungăreața are memorie. Într-un studiu de urmărire publicat în Journal of Applied Oral Science, spațiul s-a redeschis la 60% dintre pacienții tratați ortodontic, de regulă cu sub un milimetru, iar cel mai puternic predictor a fost lățimea inițială. De aceea, după aparat urmează contenția: un retainer lipit pe fața internă a dinților (405 lei) sau o gutieră de contenție (575 lei), tarife Arta. Pentru diastema adevărată, ROmedic vorbește chiar de contenție permanentă.
Strungăreața ta. Decizia ta. Dar informată…
Unii pacienți pleacă de la noi cu strungăreața închisă. Alții, cu ea neatinsă și cu liniștea că nu ascunde nimic. Ambele sunt rezultate bune. Singurul rezultat prost e elasticul de pe internet. Începe cu o primă vizită și decidem împreună, cu măsurători, nu cu filtre.
Ce spun pacienții noștri?
„Am venit pentru fațete și pentru a-mi rezolva toate problemele dentare acumulate de-a lungul timpului, iar rezultatul a depășit toate așteptările mele. (...) Mă simt în sfârșit încrezător să zâmbesc fără rețineri.” (Alin-Cosmin Soare, Google)
Întrebări frecvente despre frenul labial și laser
Cum îmi dau seama dacă frenul buzei e prea jos?
Ridică ușor buza superioară și trage-o înainte. Dacă gingia din spatele incisivilor (papila de pe cerul gurii) se albește, frenul se inseră prea jos. Este testul de albire, descris din 1961 și folosit și azi la consult.
Un fren gros înseamnă automat frenectomie?
Nu. Într-un sondaj printre membrii British Orthodontic Society, publicat în The Angle Orthodontist, aproximativ 75% dintre ortodonți iau în calcul frenectomia ca parte a tratamentului, dar 67% resping frenectomia făcută fără ortodonție.
Frenectomia se face înainte sau după aparat?
Medicii sunt împărțiți. În același sondaj, varianta preferată a fost după închiderea spațiului, urmată de cea chiar înainte de închidere. Momentul se alege în funcție de cât de mult împiedică frenul închiderea.
Laser sau bisturiu pentru frenectomie?
Un studiu randomizat din 2024, publicat în BMC Oral Health, a comparat la 149 de pacienți două lasere cu diodă cu bisturiul. Cu laser, sângerarea a fost mai mică, nu au fost necesare fire de sutură și nimeni nu a avut nevoie de analgezice. Laserul de 445 nm a avut cea mai puțină durere și vindecarea cea mai rapidă la 7 zile.
Se poate face frenectomie la copii?
Se poate, dar decizia vine de regulă după erupția caninilor, când știm dacă spațiul se închide singur. Bine de știut: studiul cu laser de mai sus a inclus doar pacienți de peste 18 ani.
De unde încep la Arta Clinique?
Cu o consultație ortodontică (200 lei, tarif Arta). Evaluăm frenul, lățimea spațiului și cauza lui, iar planul îți spune dacă frenul trebuie tratat și în ce moment.
Comentarii